Biserica ortodoxa din cimitirul municipiului Roman, cu hramurile “Schimbarea la Fata” si “Sfintii 40 de mucenici” este construita intre anii 1883-1884 din fondurile adunate de la credinciosi de catre preotul Andrei Berescu si din subventiile primite de la Primaria Roman.
La data de 23 octombrie 1880 ia fiinta comitetul ad-hoc pentru supravegherea si administrarea lucrarilor de constructie a unei capele in “cimitirul obstescu al urbei Romanului”, precum si a dependintelor imperios necesare. La cererea expresa a membrilor Consiliului comunal, presedintia acestui Comitet este preluata de P.S. Episcop Melchisedec Stefanescu, Episcop al Eparhiei Romanului. Din acest Comitet mai fac parte George Vucinic – primar, Ioan Agarici – deputat in Camera Legislativa, Costin Braescu – senator, Ioan Stefanescu – Presedinte al Comitetului Permanent al Consiliului judetean Roman si Grigore Roiu – Avocat al Statului.
Se alcatueste o condica de subscriptii, snuruita si sigilata, in care, pe pagina 1, se prezinta dorinta celor ce ofera bani si alte bunuri. Insarcinat cu ducerea la bun sfarsit a acestor lucrari este Preotul Iconom Andrei Berescu, paroh al Bisericii Sfantul Gheorghe din Roman.
Hotararile acestui Comitet se vor publica in “foaia oficiala a comunei”, iar lista de subscriptii va fi publicata in Monitorul Oficial.
Realizarea proiectului acestei capele este incredintata arhitectului Alexandru Orascu, cel care a alcatuit si planurile Catedralei Mitropolitane din Iasi. La staruinta credinciosilor planurile initiale au fost marite, astfel incat acum avem o biserica impunatoare, incapatoare, cu o acustica neantalnita la alte biserici din oras.
In sedinta Consiliului Comunal din cincisprezece octombrie 1881 citim : "Consiliul si cu aceasta ocasiune repeteaza ca mantine dorinta obsciei ca hramul (patronul) acelei capeli se fie serbarea schimbarei la facia, care se raportease la disrobirea urbei, si alte imprejurari de sbor in progresse pentru Orasiu si Teara, observandusse ca acel comitet de supraveghere, cum nu va putea schimba hramul, nu va puteaschimba nici planul pregatit dupe care urmeaza a se efectua cladirea”.
”In ziua de 6 a lunei august, anul de la Christos 1883… s-au pus aceasta piatra de fundatie pentru cladirea bisericei ortodoxe in cimitirul comunal din fondurile comunale si multe subscriptiuni din partea bunilor cetateni de catre Eminenta sa Preosfintitul si Pr. Melchisedec Piatra de temelieEpiscop diocesan al Romanului si cavaleriu alu mai multor ordine, in fiinta tuturor autoritatilor publice… a unui numeros popordin comuna si din judetul Roman, din alte parti ale tarei Romanesti si de prin alte tari streine aflandu-se adunati pentru Earmarocul Romanului care se tine in toti anii in aceasta zi de sase august cind Biserica ortodoxe a Rasaritului serbeze Schimbarea la fata a Mintuitorului nostru Iisus Christos, pentru care si aceasta sfinta Biserica sau consacrat ca sa aiba de hram in vecii vecilor aceasta sfinta serbatoare ca cea mai potrivita cu schimbarea mortilor de la fata cea peritoare a lumei acestia la fata cea nemuritoare a veciniciei lui Dumnezeu, precum si serbarea sfitilor patruzeci de Mucenici zi in care s-a votatu de Consiliul Comunal cladirea acestei Biserici.”
Devizul a fost intocmit de arhitectul Grinsberg, lucrarile fiind incredintate antreprenorilor Frantz Malzer si Iordache Popa pentru suma de 34.000 lei. Catapeteasma, din lemn de tei, a fost sculptata si pictata de Nicolae Dimitriu – « maestru de sculptura si zugravie ».
Clopotul de "piste trei sute oca” este facut la Moscova si are urmatoarea inscriptie:
Acest Clopot sau facut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Lascar Ciudin pentru biserica dela Cimitirul General al urbei Roman sa se traga gratis in veci pentru oricare Crestin spre amea pomenire si atot niamului meu.
Intru Slava Schimbarei la fate amantuitorului nostru Isus Hristos amin 1882 August 6”.
Biserica este sfintita in ziua de 6 august 1884 de catre PS Episcop Melchisedec Stefanescu. A ramas Biserica de sine statatoare, fiind folosita pentru un timp si ca biserica de garnizoana.
Dupa cele doua razboaie mondiale, "suferind mari stricaciuni si pierderi”, la initiativa D-lui Gheorghe Porcescu - primarul Romanului si a preotului Constantin Platon, ia fiinta un comitet care strange de fonduri pentru restaurarea acestui sfant locas. In acest fel biserica este complet restaurata, completata cu inventarul necesar si redata serviciului public divin, prin sfintire, la data de 8 decembrie 1946.
Intre anii 1957 - 1960 s-a executat pictura, dupa ce mai intai s-au facut reparatii si s-a realizat instalatia de energie electrica.
Pictura murala realizata sub coordonarea Profesorului - pictor Gh. Iliescu ajutat de un colectiv de zugravi calificati, inceputa initial in tehnica tempera, este continuata si finalizata in tehnica ulei. Contributia pictorului Constantin Negrescu (unul din colaboratorii pictorului Gh. Iliescu) a fost foarte importanta, acesta fiind cel care a preluat realizarea picturii murale, finalizand astfel lucrarile la aceasta biserica.
Pana in prezent au mai fost executate lucrari de reparatii curente si de intretinere, dar fara interventii majore asupra aspectului sau a structurii. Acum se fac eforturi pentru restaurarea picturii si pentru realizarea unui sistem de incalzire cu gaze naturale.
Biserica cimitirului Eternitatea, avand hramurile "Schimbarii la Fata si Cei 40 de mucenici" este un edificiu de factura neoclasica, constructia, ridicata din caramida, avand plan de cruce latina, incheiat in partea de rasarit cu o absida semicirculara. Biserica pastreaza in interior impartirea caracteristica, respectiv absida altarului, naos, pronaos si un pridvor inchis in partea de vest.
Absida altarului este semicirculara atat in interior cat si la exterior, avand proscomidia si diaconiconul evidentiate in plan. Sistemul de boltire al absidei altarului este bazat pe sfertul de calota specific zidurilor semicirculare.
Sistemul de ecleraj al absidei este compus din trei ferestre dispuse simetric, cea centrala aflandu-se situata in axul de est-vest al bisericii. De asemenea, in dreptul proscomidiei se afla amplasate o fereastra de dimensiuni reduse, iar in dreptul diaconiconului se afla o usa de acces in biserica.
Altarul Catapeteasma, de o rara frumusete, este ridicata din lemn, fiind decorata cu frumoase basoreliefuri ce incadreaza icoanele, intreaga catapeteasma fiind realizata de pictorul sculptor Nicolae Dimitriu.
Catapeteasma pastreaza succesiunea caracteristica a icoanelor ce o compun, aceasta fiind impartita in sase registre, incepand din partea superioara cu Crucea si Moleniile, continuand cu registrul Sf. Prooroci, cel al Sf. Apostoli, urmat de 12 Scene din Viata lui Iisus Hristos, icoanele Imparatesti, printre care amintim spre sud "Schimbarea la Fata" (hramul bisericii), iar spre nord ,,Cei 40 de mucenici"(al doilea hram al bisericii). La baza catapetesmei sunt reprezentate sase scene Vetero-testamentare.
Naosul are ca sistem de boltire turla sprijinita pe patru arce prin intermediul pandantivilor.
Sistemul de ecleraj al naosului cuprinde doua ferestre dreptunghiulare de mari dimensiuni (cate una pe fiecare absida, respectiv nord si sud), incheiate in partea superioara in arc in plin cintru, ferestre flancate fiecare in parte de cate alte doua, rotunde si de mici dimensiuni. Spre absida altarului, atat pe nord cat si pe sud regasim cate o fereastra dreptunghiulara, mai mica, fiecare din ele incheiata de asemenea in partea superioara in arc in plin cintru. Turla, ce se impune prin deschidere si nu atat prin inaltime, este luminata de opt ferestre mari, dreptunghiulare, incheiate in partea superioara tot in arc in plin cintru. Numarul mare de ferestre al turlei, precum si al intregului spatiu al naosului ii confera acestuia o mare luminozitate, caracteristica stilului neoclasic in care a fost ridicata biserica.
Pronaosul, de plan dreptunghiular, este incheiat in partea superioara cu o bolta in leagan. Sistemul de ecleraj al pronaosului este constituit din doua ferestre, dispuse spre nord si respectiv spre sud, ferestre mari, dreptunghiulare, finalizate in partea superioara, ca si in restul edificiului, in arc in plin cintru.
Pridvorul bisericii, de plan dreptunghiular, este inchis, fiind strapuns doar de cele doua ferestre amplasate pe peretii de nord, respectiv de sud ai acestuia.
Accesul in biserica se face printr-o usa amplasata pe peretele vestic al pridvorului.
Plastica fatadelor
Fiind un edificiu ridicat la finele secolului al XlX-lea, acesta se bucura de elementele neoclasice ce il caracterizeaza. Prezenta unor elemente din arta greaca, precum si simplitatea decorului exterior, subliniat prin accentele liniilor verticale create de coloanele dreptunghiulare adosate edificiului fac din acesta un veritabil constituent al stilului neoclasic.
Acoperisul, realizat din tabla vopsita in culoarea verde, este individual pentru fiecare spatiu in parte al bisericii, astfel regasind peste pridvor, pronaos si naos cate un acoperis in doua ape. Turla, incheiata in partea superioara cu o semibolta este acoperita cu tabla dispusa in retrageri succesive, asemeni solzilor. Cornisa, de mici dimensiuni, este constituita din brauri dispuse in retrageri succesive, decorate cu elemente geometrice.
Sub cornisa un brau amplu inconjoara perimetral biserica, motivul nefiind altul decat cel stilizat al metopelor grecesti.
Turla, in partea ei superioara, prezinta aceleasi elemente decorative, respectiv cornisa de mici dimensiuni si braul compus din metope, in imediata parte inferioara.
Asemeni interiorului si exteriorul pastreaza amprenta acestui stil, fapt subliniat de prezenta unui amplu fronton pe latura vestica a bisericii, deasupra usii de acces in biserica. Frontoane regasim si deasupra pronaosului si absidei altarului, existand de asemenea doua frontoane peste spatiul naosului, respectiv pe latura de nord, respectiv pe cea de sud a bisericii. Interiorul frontoanelor este decorat fara prea multe elemente de decor. Jocul planurilor drepte este intrerupt doar de golurile ferestrelor, ferestre care doar pe laturile de nord si sud ale naosului prezinta un ancadrament simplu si puternic geometrizat. In rest, edificiu primeste inca o nota de neoclasic prin prezenta unui numar mare de coloane dreptunghiulare, adosate (ce tin de la nivelul soclului pana la nivelul braului decorat cu metope), coloane incheiate in partea superioara cu un simplu capitel, ce trimite la capitelurile dorice, din arta greaca. Acelasi decor incununeaza si tamburul turlei de pe naos.
Fatada de vest a bisericii, pe unde se realizeaza accesul in biserica, este strajuita spre nord si sud de doua coloane, iar in partea centrala usa de acces in biserica este subliniata prin prezenta unei decoratii in relief, incheiata in partea superioara in arc in plin cintru. Decoratia este realizata din siruri dispuse in retrageri succesive, cel mai lat fiind decorat cu elemente geometrice.
Pictura murala - program iconografic
ABSIDA ALTARULUI
In conca absidei altarului apare reprezentata Maica Domnului Platytera stand pe tron, cu pruncul Iisus pe genunchi, strajuita in lateral de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Prezenta Arhanghelilor in jurul Fecioarei accentueaza rolul pe care il are aceasta in iconomia Intruparii Fiului Lui Dumnezeu.
Urmatorul registru este compus din trei medalioane reprezentand Sf. Ierarhi. La baza registrului apar reprezentati doi Sf. Ierarhi in picioare.
Coborand pe semiciclul absidei altarului regasim reprezentata scena „Impartasirea Apostolilor” cu dumnezeiescul trup si sange (Matei 26; 26-28). Scena este dispusa in friza, cei doisprezece apostoli fiind reprezentati sase intr-o parte si sase in cealalta, orientati spre ax, spre Iisus Hristos. Scena Impartasirii Apostolilor rememoreaza Cina cea de Taina, momentul instituirii Tainei euharistiei, constituind o reprezentare a euharistiei. Impartasirea apostolilor are scop de mantuire.
Registrul imediat urmator il reprezinta registrul Sfintilor Ierarhi. Acestia sunt reprezentati in picioare purtand vesminte specifice, tinand in mani sfinte evanghelii sau rotulusuri desfasurate. Astfel ii putem aminti, de la nord la sud pe Sf. Arhidiacon Stefan, Sf. Atanasie, Sf. Spiridon, in axul bisericii avandu-i pe Sfintii trei Ierarhi (Sf. Ier. loan, Sf. Ier.Grigorie si Sf. Ier.Vasile cel Mare), iar spre sud pe Sf. Ier. Nicolae, Sf. Chiril si Sf. Laurentiu.
In partea de vest a concii, pe arcul triumfal, este pictat in centru Cel vechi de Zile, iar restul spatiului este impartit in casete fara reprezentari figurative.
ARCUL TRIUMFAL
In partea superioara, in ax, il avem reprezentat pe Iisus Emanuel incadrat in medalion si in octogon (cu trimitere clara la Cea de-a doua Venire). Medalionul este sustinut lateral de doi ingeri in zbor. De-o parte si de alta a reprezentarii lui Iisus Emanuel apar scenele: „Inaltarea Domnului”, spre nord si ,,Schimbarea la Fata spre sud. Sub fiecare scena in parte apare reprezentat cate un medalion cu Sf. Ierarhi. Coborand, pe peretele de sud, la nivelul registrului Sfintilor in picioare apare reprezentat un Sf. Ierarh, iar pandant, pe peretele nordic apare reprezentata Maica Domnului cu pruncul in brate.
Glafurile celor doua ferestre sunt decorate cu medalioane cu sfinti incadrate in elegante motive decorative.
NAOSUL
Naosul reprezinta Biserica Lui Dumnezeu pe pamant, iconografia naosului fiind strans legata de acest lucru.
In centrul turlei apare imaginea lui Iisus Pantocrator bust, tinand in mana Sfanta Evanghelie, fiind inconjurat de ingeri. De jur imprejurul cercului in care este reprezentat Hristos se afla un text din Psalmi 79, 15-16: "Doamne, Doamne, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta, si o desavarseste pre ea, pe care a sadit-o dreapta Ta ". Imaginea lui Iisus Pantocrator este marginita de Serafimi, dispusi in cele opt triunghiuri ce inconjoara cercul. Cele opt triunghiuri ce marginesc imaginea Pantocratorului fac aluzie directa la Eshatologie, la Cea de-a doua Venire.
Coborand cu privirea, urmeaza reprezentati 16 Sf. Prooroci, grupati cate doi, avand deasupra lor reprezentarea Tronurilor. Proorocii sunt reprezentati stand pe nori si tinand in maini rotulusuri desfasurate.
Proorocii reprezinta Vechiul Testament, legea veche, profetiile Vechiului Testament prefigurand Intruparea, avand ca scop pregatirea Intruparii. IoanProfetii sunt garanti ai autenticitatii viziunilor, amplasarea lor in apropierea lui Iisus Pantocrator accentuand prefigurarea Noului Testament in Vechiul Testament. Profetii sunt asociati si cu iertarea pacatelor, sfintirea credinciosilor prin purificare, ca rezultat al participarii acestora la Taina euharistiei.
Pe tamburul turlei, strabatut de 8 ferestre mari, apar reprezentati 16 Sfinti Apostoli. dispusi doi cate doi, intre ferestrele turlei. Apostolii, alesi din randul celor 70, sunt reprezentati in picioare si au in maini evanghelii inchise. Intradosul ferestrelor este decorat cu un frumos motiv decorativ floral, realizat pe fond rosu, iar deasupra fiecarei ferestre este creat cate un triunghi in care se afla pictat cate un inger.
Apostolii sunt martorii Legii Noi, martori ai intruparii, toti la un loc evocand etapele iconomiei mantuirii, a revelatiei divine.
Succesiunea ingerilor, a profetilor si a apostolilor arata succesiunea cronologica a martorilor etapelor revelatiei divine.
La baza turlei apare reprezentata o ampla si faimoasa Liturghie Ingereasca. Semnificatia acestei scene este aceea ca Iisus Hristos, prin Intrupare a reabilitat omul si l-a facut capabil sa-L venereze impreuna cu ingerii.
Pandantivii sunt decorati cu cei patru Evanghelisti reprezentati alaturi de simbolurile lor, dupa cum urmeaza: la SE - Sf. Ev. Ioan, la SV - Sf. Ev. Luca, la NV - Sf. Ev. Marcu si la NE - Sf. Ev. Matei.Botezul Domnului
Pe fetele de arc, intr-un frumos motiv decorativ se regasesc medalioane cu Sfinti Mucenici. iar pe intradosul arcelor, tot in medalioane, apar reprezentate Sf. Mucenite. La baza arcelor, pe fetele acestora, sunt reprezentati cate doi ingeri in picioare, tinand in maini rotulusuri desfasurate.
Planul in cruce latina creeaza in naos, la nord si sud doua bolti in leagan si doua timpane, spatii ce au fost decorate cu scene din viata lui Iisus Hristos. Astfel, in timpanul de nord al naosului apare reprezentata scena „Nasterea Domnului”, ciclul copilariei lui Iisus fiind continuat pe intradosul arcului, dupa cum urmeaza : „Buna Vestire”, „Prezentarea la Templu a Domnului”, „Fuga in Egipt”, „Hristos sezand in mijlocul dascalilor”, „Botezul lui Hristos” si „Iisus predicand pe munte”.
In timpanul de sud al naosului apare reprezentata scena „Coborarea la Iad”, iar in bolta in leagan si pe peretii verticali ai acesteia se continua Ciclul dedicat vietii lui Iisus, mai exact prin reprezentarea Ciclului Patimilor, dupa cum urmeaza: „Cina cea de Taina”, „Sarutul lui Iuda”, „Batjocorirea lui Hristos”, „Hristos tras spre rastignire”, „Rastignirea”, si „Punerea in mormant”.Naos
Sub scenele din cele doua timpane este prezent un registru de medalioane cu sfinti, iar ultimul registru, cel a Sfintilor in picioare, este decorat cu Sfintii Militari (pe peretele de sud) si cu o frumoasa reprezentare a Sfintilor Imparati Constantin si Elena pe peretele nordic, separati de fereastra prezenta in acest loc.
Stalpii ce separa naosul de pronaos sunt decorati cu reprezentarea Sf. Arhangheli Mihail si respectiv Gavril. Acestia sunt reprezentati in picioare, iar prezenta lor este una cu rol de aparare a spatiului naosului si altarului, acelasi rol avandu-l si Sf. Militari.
PRONAOSUL
In centrul boltii in leagan apare reprezentata, in medalion, „Cina de la Mamvri”, ca imagine a Sfintei Treimi Vetero – Testamentare. De-o parte si de alta a acesteia apar reprezentate cate doua scene compuse, dupa cum urmeaza: „Pilda navodului” si „Iisus umbland pe mare”, spre sud si „Invierea lui Lazar” si „Intrarea in Ierusalim”, spre nord.
Timpanul de vest al pronaosului este dedicat in totalitate unei ample si frumoase reprezentari a scenei "Adormirea Maicii Domnului”.
Cafasul, ulterior adaugat are reprezentata pe tavan scena "Inaltarii Sf. Prooroc Ilie la ceruri”.
Fiul risipitor Registrul Sfintilor in picioare ii are reprezentati pe Sf. Muc.Ecaterina si Sf.Stelian, pe peretele de sud,iarpe peretele de vest, sub reprezentarea scenei "Adormirea MaiciiDomnului”,de-o parte si de alta a usii de acces apar reprezentatepatru scene din minunile si pildele luiIisus, dupa cum urmeaza: „Pilda fiului risipitor”, "Vindecarea fiicei lui Iair”, spre sud si "Hristos prefacand apa in vin” si „Pilda vamesului si fariseului”, spre nord.
Deasupra usii ce permite accesul in pronaos apare reprezentat mandylion, avand sens teologic, de Intrupare (fiind cea mai veche dovada a Intruparii).
Ultimul registru, ce decoreaza perimetral interiorul bisericii este al draperiei, care este vizibila partial datorita amplasarii stranelor.
